REFLEXOTERAPIA
Ca ramură a
medicinei orientale, reflexologia este stiinta zonelor reflexogene ale
organismului, situate pe suprafata corpului, în general cu
efect distal (la distantă fată de organele pe care le reprezintă).
Organele sunt componente inseparabile în ansamblul
organismului uman, având legătură vasculară, nervoasă si
energetică directă cu zonele corespunzătoare reflexogene.
Asfel, se
cunosc zonele de proiectie la nivelul picioarelor, mâinilor,
coloanei vertebrale, limbii, urechii, intestinului gros etc. Din
punctul de vedere al medicinei alopate, reflexul este activitatea
fundamentală a sistemului nervos, cu ajutorul căruia se reglează
relatiile dintre organe si se stabilesc relatiile dintre organism si
mediul înconjurător.
Componentele principale
Componentele
principale ale reflexologiei sunt:
a) Reflexoevaluarea
(Reflexodiagnostic) - constă
în reperarea
punctelor sensibile sau dureroase din zonele reflexogene. Prin
reflexoevaluare se poate descoperi o suferintă morfo-functională sau
dezechilibru al organului corespondent, palpând zona lui
reflexogenă, zonă foarte bogată în terminatii nervoase si
vasculare. Prin palpare apare o durere care este direct proportională
cu magnitudinea afectiunii organului corespondent. Pentru evaluarea
stării de sănătate se folosesc proiectiile din tălpi si din palme.
Acu-Clinique
va ofera: acupunctura
, reflexoterapie
, masaj
terapeutic , api-fitoterapie
, aromaterapie
, mezoterapie
, homeopatie
|
Evaluarea în
palme este
greoaie si mai putin precisă,
deoarece activitatea zilnică la care sunt supuse palmele duce la
scăderea sensibilizării pe care o urmărim în cadrul unei
evaluări a starii de sănătate. Reflexoevaluarea cere atât un
studiu amănuntit, experientă si diversitate în cazuistică,
precum si solide cunostinte de anatomie, fiziologie si patologie
privind organismul uman, cât si folosirea altor mijloace de
evaluare spre a stabili un asa-numit "diagnostic diferential".
b)
Reflexoterapia -
este componenta reflexologiei care se ocupă cu
tratamentul prin masaj al punctelor reflexe diagnosticate ca fiind
sensibile (dureroase). Masajul se practică cu vârful
degetului mare de la mâna (policele) sau cu articulatiile
interfalangiene, într-o ordine care tine seama de ecoul
biologic al fiecărui organ reprezentat. Reflexoterapia este un masaj
digital (sau folosind instrumente simple pentru mărirea si grăbirea
efectului) executat pe extremitătile corpului (picior, mâna;
cel
executat pe cutia craniană si ureche poartă numele de presopunctură),
în scopul: relaxarii, reechilibrării circulatiei sangvine si
limfatice,
îmbunătătirii activitătilor organelor interne si a
metabolismului,
precum si cresterea capacitătii imunitare a organismului. Zonele
reflexogene sunt puncte sau zone (în talpă sau pe gambă) care
sunt în
strânsă legatură cu organele interne ale corpului.
|
