REFLEXOTERAPIA
Ca ramură a
medicinei orientale, reflexologia este ştiinţa zonelor reflexogene ale
organismului, situate pe suprafaţa corpului, în general cu
efect distal (la distanţă faţă de organele pe care le reprezintă).
Organele sunt componente inseparabile în ansamblul
organismului uman, având legătură vasculară, nervoasă şi
energetică directă cu zonele corespunzătoare reflexogene.
Asfel, se
cunosc zonele de proiecţie la nivelul picioarelor, mâinilor,
coloanei vertebrale, limbii, urechii, intestinului gros etc. Din
punctul de vedere al medicinei alopate, reflexul este activitatea
fundamentală a sistemului nervos, cu ajutorul căruia se reglează
relaţiile dintre organe şi se stabilesc relaţiile dintre organism şi
mediul înconjurător.
Componentele principale
Componentele
principale ale reflexologiei sunt:
a) Reflexoevaluarea
(Reflexodiagnostic) - constă
în reperarea
punctelor sensibile sau dureroase din zonele reflexogene. Prin
reflexoevaluare se poate descoperi o suferinţă morfo-funcţională sau
dezechilibru al organului corespondent, palpând zona lui
reflexogenă, zonă foarte bogată în terminaţii nervoase şi
vasculare. Prin palpare apare o durere care este direct proporţională
cu magnitudinea afecţiunii organului corespondent. Pentru evaluarea
stării de sănătate se folosesc proiecţiile din tălpi şi din palme.
Acu-Clinique
va ofera: acupunctura
, reflexoterapie
, masaj
terapeutic , api-fitoterapie
, aromaterapie
, mezoterapie
, homeopatie
|

Evaluarea în
palme este
greoaie şi mai puţin precisă,
deoarece activitatea zilnică la care sunt supuse palmele duce la
scăderea sensibilizării pe care o urmărim în cadrul unei
evaluări a starii de sănătate. Reflexoevaluarea cere atât un
studiu amănunţit, experienţă şi diversitate în cazuistică,
precum şi solide cunoştinţe de anatomie, fiziologie şi patologie
privind organismul uman, cât şi folosirea altor mijloace de
evaluare spre a stabili un aşa-numit "diagnostic diferential".
b)
Reflexoterapia -
este componenta reflexologiei care se ocupă cu
tratamentul prin masaj al punctelor reflexe diagnosticate ca fiind
sensibile (dureroase). Masajul se practică cu vârful
degetului mare de la mâna (policele) sau cu articulaţiile
interfalangiene, într-o ordine care ţine seama de ecoul
biologic al fiecărui organ reprezentat. Reflexoterapia este un masaj
digital (sau folosind instrumente simple pentru mărirea şi grăbirea
efectului) executat pe extremităţile corpului (picior, mâna;
cel
executat pe cutia craniană şi ureche poartă numele de presopunctură),
în scopul: relaxarii, reechilibrării circulaţiei sangvine şi
limfatice,
îmbunătăţirii activităţilor organelor interne şi a
metabolismului,
precum şi creşterea capacităţii imunitare a organismului. Zonele
reflexogene sunt puncte sau zone (în talpă sau pe gambă) care
sunt în
strânsă legatură cu organele interne ale corpului.
|